Laleaua este un gen care cuprinde aproximativ 100 de specii de plante cu flori din familia Liliacae. Sunt originare din sudul Europei, nordul Africii și Asia, din Anatolia și Iran (unde floarea este reprezentată pe drapelul național) până în China și Japonia. Zonele cele mai diversificate în ceea ce privește speciile de lalele sunt Munții Pamir, Munții Hindu Kush și stepele din Kazakhstan. Exista peste 150 de specii de lalea si peste 3000 de varietăți sub diferite culori si forme.
Curiozitati:
1. Oricât de greu ar putea fi de crezut, locul de origine al lalelelor se află… în munții Himalaia.
2. Lalelele fac parte din aceeași familie de plante din care fac parte și crinii, iar una dintre rudele lor este… ceapa.
3. Turcii au fost primii care au adus lalelele din Himalaia și au început să le cultive ca plante ornamentale. Lucru care s-a petrecut în urmă cu aproximativ 1.000 ani.
4. De altfel, cuvântul tulipă, (sinonimul pentru lalea și unul dintre cele mai răspândite cuvinte din lume) își are originea în cuvântul “turban”. Mai exact în persanul “dulband” din care se trage cuvântul “tülbent” (turban), care a condus apoi la denumirea botanică “tulipa gesneriana”.
5. Lalelele au fost aduse în Europa din Turcia la mijlocul secolului al XVI-lea. În 1593, Carolus Clusius, unul dintre cei mai reputaţi botaniști din Europa, a înființat în Leiden (Olanda) o grădină botanică vestită, printre ale cărei atracţii se numărau şi lalele aduse de la curtea sultanului Soleiman Magnificul.
6. “Laleaua neagră” este de fapt de culoare roșie. Roșu închis, e drept (iar numele după care este cunoscută este “regina nopții“).
7. Lalelele sunt comestibile: în funcție de soi, gustul petalelor variază de la un gust asemănător gustului de fasole, la gustul salatei. Motiv pentru care, în timpul crizei alimentare din cel de-al Doilea Război Mondial, lalelele au constituit o sursă de hrană pentru mulți olandezi. Astăzi, lalelele sunt folosite la aperitive și în unele salate. Și, pentru cei interesați: există chiar și un vin din lalele.
Natura 